"Cand intri in Rosia Montana, mergi intai vreo 7 km, pe un drum marginit de case de-o parte si de alta. In mijloc curge un rau.De altfel, in Rosia Montana, toate casele sunt legate intre ele de rauri si parauri, ca intr-o plasa. Ajungi apoi intr-un fel de piata cu doua biserici. Aici e satul industrial. Pe oricine intrebi, iti va spune ca asta-i Rosia Montana.Dar daca mergi vreo 400 de metri treci parca intr-o alta lume.Intri intr-un orasel fascinant, in care toate casele sunt asezate pe panta, toate au curti interioare, pavate cu piatra de rau si sunt inconjurate de jur imprejur, oriunde intorci capul, de munti de piatra. Nici nu vezi iarba pe ei. Intr-adevar, o Tara de Piatra.Pe aici, fiecare casa are un trecut. Fiecare piatra, fiecare clanta are ceva de spus. Si culorile sunt deosebite, caramiziul acela palid, si albul pe alb" (Dan Pita si Mircea Veroiu, Tara de Piatra, in revista Cinema nr. 8/1978)
Rosia Montana este o localitate rurala pozitionata geografic in vestul
Romaniei, in Muntii Apuseni, In judetul Alba. Comuna incorporeaza 16 sate,
dintre care, cele mai mari sunt: Rosia Montana, Carpinis, Vartop si
Corna.
Localitate miniera, Rosia Montana face parte din asa-numitul "Patrulater
al aurului", o portiune cu rezerve considerabile in Romania din punct de
vedere al resurselor de argint, aur, arama, plumb si zinc.
Primele atestari ale activitatii de explorare si exploatare aurifera se
regasesc in perioada anilor 2800 - 2500 I.Chr., ca atribut al existentei
unei culturi precrestine. Din perioada romana dateaza prima atestare a
localitatii sub numele de Alburnus Maior pe tablita cerata din 6 februarie 131
d.Chr., descoperita in cadrul complexului de 25 tablite cerate si obiecte de
inventar minier de la mina Sfantul Simion din Ohaba.
In Evul Mediu, documentatia arheologica confirma mineritul traditional ca
ocupatie fundamentala, consolidata in epoca moderna si contemporana
prin procedeele industrializate de exploatare. Primele atestari medievale
mentioneaza activitatile de exploatare desfasurate de colonistii sasi in
masivul Carnic. In aceasta perioada, apare mentionat pentru prima
data toponimul Valea Rosiei (Rubeo flumine) din care au derivat
denumirile ulterioare germana (
Roitseifen si Rotbach) sau maghiara (Verespatak).
Ca pe intreg intinsul Transilvaniei si in Rosia Montana, mineritul se dezvolta
viguros in perioada Revolutiei industriale. Drepturile de exploatare a
rezervelor minerale se concesioneaza de la stat, iar proprietari
industriali si asociatii ale acestora fac lucrari de amenajare hidrotehnica sau
deschid noi galerii alaturi de cele deschise de catre stat.
Prin intermediul unui sistem complex de prelucrare a minereurilor, alcatuit din
tauri si steampuri, se inregistreaza un progres considerabil din punct de
vedere procedural pentru evolutia industriei de prelucrare primara.
O caracteristica deosebita a inceputului de secol 20 e reprezentata de faptul
ca minele din Rosia Montana sunt inca private, iar asezarea are o populatie de
circa 15.000 locuitori.
Parte din procedura de armonizare si unificare a reglementarilor din provincii
datorate Marii Uniri din 1918, Legea minelor din 1924 mentioneaza faptul
ca muntii din Rosia Montana sunt impartiti in parti de mina (cuxe) care
reveneau localnicilor. Detinerea acestora in baza unor documente numite titluri
de cuxa conferea localnicilor actiuni si dreptul de a le transmite prin
mostenire sau vanzare.
Ultima perioada de revigorare economica si sociala se inregistreaza in cei 10
ani anterior momentului nationalizarii din 1948, cand sectorul particular de
exploatare a zacamintelor aurifere este suprimat.
Pana in anul 1948, procedeele de extractie a minereului se realizeaza, in
paralel, de catre asociatiile particulare si de stat. Ulterior acestui moment,
regimul administrarii resurselor minerale ale tarii sufera o schimbare
seminificativa ca urmare a faptului ca statul devine proprietar exclusiv al
bogatiilor solului si subsolului. La Rosia Montana, zacamintele trec in
proprietatea statului si se infiinteaza Intreprinderea Miniera Rosia Montana.
Prin trecerea la mineritul industrial, gestionat exclusiv de stat,
componentele fizice specifice asezarilor miniere se pierd in proportie
considerabila: steampurile sunt distruse, canalele de dirijare a apei sunt
dezafectate, dispar locuinte si anexele aferente.
In perioada 1948-1990, productia de minereu de aur inregistreaza cresteri
semnificative, o data cu modernizarea procedeelor de extractie si productie.
Companiile detinute de stat reprezinta actori unici in sectorul minier,
urmarind indeaproape cresterea productiei. In urma acestei evolutii,a rezultat
un sector economic, viguros pe hartie, consolidat artificial prin masuri
nejustificate economic: costuri ridicate si consecinte grave sub aspectul
protectiei mediului.
In 1989, mina de la Rosia Montana era una dintre cele 278 de mine active din
Romania, in conditiile in care aproximativ 10% din populatia activa din
tara este ocupata in sectorul minier.
La nivelul anului 1989, sectorul minier al economiei controlate, se manifesta,
desi abia vizibil, in directia colapsului economic.
Regimul post-autoritar romanesc s-a concentrat asupra incurajarii
investitiilor private in sectorul explotarii resurselor minerale. Din pacate,
aceste decizii nu au fost sustinute imediat si printr-un program de reevaluare,
modernizare si completare a cadrului legislativ si institutional.
Din pacate, noile realitati nu au fost sustinute imediat si printr-un program
de reevaluare, modernizare si completare a cadrului legislativ si
institutional.
Depopularea zonelor rurale este o constanta la nivelul intregii tari. La Rosia
Montana, insa, acest fenomen s-a acutizat concomitent cu campania de achizitii
imobiliare desfasurata de Rosia Montana Gold Corporation. Populatia comunei,
aproximativ 3716 locuitori la nivelul anului 2006, a suferit un regres
considerabil o data cu stramutarea locuitorilor ei pe considerente economice si
sociale, ajungand la un numar de aproximativ 1078 de locuitori in 2008.
Din anul 2000 in comuna Rosia
Montana, un investitor privat a propus autoritatilor romane, in parteneriat cu
SC Minvest Deva SA, (companie detinuta de stat) un proiect minier pentru
extragerea minereurilor de aur si argint, de o anvergura singulara in Europa.
Exploatarea este deschisa, iar metoda de separare a minereului pretios de
steril este cea prin lesiere cu cianuri.
Pentru a putea obtine un avantaj
economic considerabil, raportat la valoarea investitiei, 4 munti din imediata
vecinatate a Rosiei Montane urmeaza a fi supusi procedeului de dinamitare, in
timp ce Valea Cornei va fi transformata intr-un iaz de depozitare a cianurii cu
o suprafaţă de 6 km, cu un dig inalt de 180 m.
Impactul va fi resimtit in mod imediat
si nemijlocit de comunitate si mediu, cu efecte transfrontaliere vizibile.
